Monument istoric deinteres național
◉ În comuna noastră se află mănăstirea Cașin, monument istoric de arhitectură de interes național, datând din 1656–1657. Ansamblul cuprinde biserica „Sfinții Voievozi” (1655–1657), ruinele casei domnești a lui Gheorghe Ștefan (secolul al XVII-lea), ruinele școlii domnești (secolul al XIX-lea), ruinele chiliilor și turnului-clopotniță (1657) și zidul de incintă (1657, refăcut în 1820–1830).
◉ Biserica inițială era înconjurată de câteva case domnești și împrejmuită de ziduri înalte cu turnuri care îi dădeau aspect de cetate, având de altfel și rol de apărare.
◉ ”Din ansamblul iniţial, se mai păstrează doar turnul de intrare – spectaculos prin decoraţia sa inspirată din contemporana Polonie vecină – şi biserica. Despre aceasta din urmă şi despre faptul că este placată cu piatră, urmărind desenul de pe faţada bisericii Goliei din Iaşi, există numeroase referiri.
◉ Este, pe de altă parte, limpede că meşterii nu sînt aceiaşi şi că cei care au lucrat la Caşin au vrut – fără să aibă cunoştinţele necesare şi nici o piatră de calitatea celei de la Iaşi – să reia un „model“ pe care nu au ştiut să-l realizeze.
◉ Încercări de restaurare au existat de-a lungul timpului, dar singura intervenţie notabilă a fost cea de consolidare a structurii, făcută în 1982 de profesorul Alexandru Cişmigiu împreună cu colaboratorul său, inginerul Mircea Crişan, aflat pe atunci la începuturile activităţii sale în restaurarea monumentelor.” (Anca Brătuleanu)
◉ Ridicată în 1655 de către voievodul Gheorghe Ștefan (1653-1658), Mănăstirea Cașin păstrează liniile și dimensiunile edificiilor construite de marele voievod al Moldovei, Ștefan cel Mare. Arheologii enumeră aici biserică, clopotniță, casă domnească și câteva chilii. Arhitectura însă este unică: ancadramentele florale ale ușilor și ferestrelor cu motivul viței-de-vie, brâul exterior ce înconjoară întreg edificiul, dimensiunile impresionante și construcția realizată în piatră albă șlefuită impecabil, dau edificiului armonie și echilibru.
◉ Istoria închisă între zidurile groase de piatră ale mănăstirii este bogată. Bogată în evenimente, bogată în cultură, construită inițial ca lăcaș de cult, dar și de apărare, Mănăstirea Cașin a fost însă și un veritabil centru cultural al Moldovei.
◉ Cu un bogat fond de carte veche, mănăstirea a slujit vreme îndelungată drept “sediu” pentru traducatorii și copiatorii de cărți (slavonă și greacă), ba mai mult, se pare ca în acest edificiu a funcționat chiar și o școală grecească. Urmele unei istorii tumultoase și-au lăsat, însă, și aici, amprenta. Distrusă din ordinul turcilor la 1717, apoi de cutremurul din 1802, mănăstirea a fost de mai multe ori refacută. Sfințit în 1657, edificiul a fost restaurat în 1806, 1892, 1895-1907. Ars în 1920 a fost reparat în 1926, 1959, 1980 și pictat în 1992.
